Trebuie să mărturisesc ceva. La ultimul job de programator, scriam cod maxim 5 ore pe zi. Timp măsurat, petrecut efectiv în Eclipse IDE, Notepad++ și ce tool-uri de programare mai foloseam atunci.

Din fericire, angajatorul meu de atunci știa cum funcționează munca de programare și că nu există programator care să fie productiv 100% din timpul petrecut la muncă.  Ce mai fac programatorii la muncă pe lângă scris cod? Conversații random cu colegii, pauze de țigări/cafea/ceai, citit articole despre tehnologie, citit știri, wikipedia, snacks, cat videos, e-mail personal, social media, făcut planuri pentru ieșirea la bere de diseară și multe, multe altele.

Din nefericire, nu sunt mulți angajatori așa, iar în goana lor după 100% productivitate încearcă diverse metode. Una dintre ele este blocarea distracțiilor: Youtube, Facebook, mail personal, site-uri de știri, etc. Angajatorii blocheză posibilele distracții din două motive:

  • vor să crească productivitatea
  • vor să oprească o situație neplăcută

 

Vor să crească productivitatea

Programul de lucru de 8 ore a fost introdus de Robert Owen, în 1817 (!) sub sloganul “Eight hours labour, Eight hours recreation, Eight hours rest.” Programul era gândit pentru lucrătorii din fabrici și uzine, la condițiile din secolul XIX. Iar angajatorii de programatori de astăzi, în această industrie creativă, își bazează ziua de lucru de 8 ore exact pe aceleași principii și se așteaptă să aibă aceleași rezultate.

Doar că oamenii, în special cei creativi, funcționează după alt principiu, mai precis BRAC (Basic rest–activity cycle). Această teorie spune că oamenii sunt productivi în reprize de 90-100 de minute, după care au nevoie de 20-30 de minute de odihnă pentru a fi productivi și în ciclul următor.

Ce încearcă angajatorii? Să suprime aceste 20-30 de minute prin eliminarea distracțiilor și să creeze un singur ciclu de 8 ore de productivitate. Lucru care este total împotriva naturii. Și totuși, ei încearcă.

Studiile spun că programatorii lucrează în medie 3 cicluri pe zi (3 * 1,5 ore). În zilele foarte productive, reușesc 4. Iar în zilele cu deadline, reușesc 5, însă cu eforturi considerabile, imposibil de susținut mai mult de câteva zile. Dragi angajatori, dacă aveți angajați programatori ce reușesc constant să scrie cod măcar 5 ore din programul de 8 ore, ar trebui să le dați un bonus.

Pentru a crește productivitatea angajatorii ar trebui să înțeleagă existența acestor cicluri, a minutelor necesare pentru odihnă și să se adapteze la ele. Programatorii, și nu doar ei, au nevoie de Youtube, Facebook, pauză de țigară/cafea, etc pentru a putea fi mai productivi. Eliminarea distracțiilor duce doar la frustrare. În mod natural, programatorul are nevoie de odihnă prin distracție. Am văzut și programatori care, în lipsă de altă posibilitate de distracție, se holbau în gol, la monitor, zeci de minute.

 

O altă metodă prin care angajatorii încearcă să crească productivitatea este prin eficientizarea alocării de task-uri. Să înghesuie cât mai multe task-uri mici într-un timp scurt pentru a umple cât mai bine cele 8 ore.  Doar că nu e natural. Aceste task-uri mici și înghesuite sunt evitate de programatori pentru că nu le permit să-și ordoneze singuri activitatea. De ce? Pentru că dacă task-ul este de 8 ore, programatorul își poate administra singur timpul, va lua pauze, va fi productiv, iar timpul efectiv de lucru va fi probabil de 5-6 ore. Pe hârtie, task-ul va dura 8 ore.  În schimb, în cazul a  4 taskuri de 2 ore, sau a temutului  “8 task-uri de o oră”, programatorul nu are cum să-ți administreze singur timpul și să-și creeze pauzele mult necesare. Iar în realitate aceste task-uri vor dura 10-12 ore.

 

Vor să oprească o situație neplăcută

Sunt situații în care angajații exagerează uneori cu pauzele de distracție. Se întâmplă. Poate unul dintre angajați a fost observat că foarte des își petrece mai mult de jumătate de zi vizionând clipuri pe Youtube. În loc să aibă o discuție cu angajatul respectiv, compania preferă să ceară departamentului de IT să blocheze Youtube pentru toți angajații. De ce face acest lucru? Pentru că sunt obișnuiți să rezolve problemele creând politici. Angajatorii creează politici pentru a evita discuțiile neplăcute.

Întradevăr, o politică de blocare a distracțiilor rezolvă elegant situația neplăcută a celor 1% ce creează o problemă. Doar că, în același timp, îi pedepsește și pe cei 99% dintre angajați ce folosesc aceste metode de distracție în mod responsabil pentru a-i ajuta să rămână productivi.

 

Notă: Nu discutăm aici de cazurile speciale ale instituțiilor bancare, militare etc care au politici foarte clare, scrise uneori în lege. Ce-i drept, nici aceste politici nu au fost revizuite de zeci de ani.

 

Cum aplic asta? Dacă ești angajator de programatori, încearcă să înțelegi ce-i motivează să lucreze mai bine și să fie mai productivi. Nu crea pedepse pentru toți angajații, ci încearcă să rezolvi derapajele în mod individual. “Don’t create a policy just because someone, someday, did something wrong” (nu-mi amintesc cine a spus asta).

 

De ce angajatorii blochează Youtube, Facebook și altele?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Vrei să te anunţăm când scriem ceva nou?

Politica de confidențialitate